duminică, 23 februarie 2014

Suplimentul alimentar, jecmăneala fraierilor

    Într-o zi, când ar fi trebuit să-mi văd liniştit de treburile mele curente, aveam să constat că cineva a schimbat postul de radio, setat pe frecvenţa unuia (n-are rost să-i dau numele) cu 95% muzică, 3% vorbărie şi cu un rest de promo. În principiu, nu m-a deranjat nici programul postului pe care nimerisem involuntar, dar asta până când reclamele la anumite produse au început să mă agaseze realmente. Nu că alte reclame mi-ar fi dragi, numai că astea chiar mă călcau pe bombeul nervilor. După două, trei  piese, pac!, două trei mărci de pastile, una mai minunată decât cealaltă, numai că, la final, de anunţ: "Acest produs nu este un medicament. Este un supliment alimentar. A se citi cu atenţie prospectul!"
   Îmi era cât se poate de clar că devenise o prioritate zero elucidarea enigmei: Ce este un supliment alimentar? Am răscolit ore în şir pe net ca să-mi completez crasele lacune în materie de pilule, hapuri, pastile, nasturi sau alte sinonime cunoscute sau nu. 
   Aşadar, medicamente nu sunt, pentru că: 
   MEDICAMÉNT, medicamente, s. n. Substanță naturală sau de sinteză utilizată pentru a vindeca, a ameliora sau a preveni o boală; doctorie, leac, medicină (2). – Din fr. médicament, lat. medicamentum. Sursa: DEX '98 (1998)
   Dar vitamine? 

   VITAMÍNĂ, vitamine, s. f. Nume dat unor compuși organici indispensabili vieții, care se găsesc în alimente sau se prepară sintetic, cu rol esențial în menținerea proceselor celulare vitale. — Din fr. vitamine, germ. Vitamin. Sursa: DEX '09 (2009)
   OK, pot accepta că suplimentele în discuţie ar putea fi încadrate aici, la vitamine, însă nu mai înţeleg ce legătură are o vitamină cu tratamentele miraculoase promise în reclame. Toate, fără excepţie, nu numai că te aduc pe linia de plutire cu sănătatea, dar, forţând nota, îţi mai promit şi nemurirea. Varietatea este copleştoare:

  • Imunostimulare 
  • Antimicrobiene 
  • Antioxidanţi 
  • Tonice sistem nervos
  • Tonice cardiovasculare
  • Sistem osos şi articulaţii
  • Tract digestiv şi metabolism
  • Antitumorale 
  • Memorie
  • Viaţa Sexuală
  • Calviţie
  • Slăbire sau îngrăşare
       Vă daţi seama cât de surprins am fost să aflu că un rahat de supliment alimentar de poate transforma dintr-un chilug într-un ditamai rocker de pe la AC/DC; cum pot fi evitate tumorile, inclusiv maligne, de parcă ai stoarce un coş de pe frunte, sau cum pot transforma un bărbat, ceva mai plictist după apusul soarelui, într-un veritabil taur comunal?
       Ei bine, naivitatea mea s-a oprit la faza surprindere, pentru că, odată trezit din năuceală, am început să citesc cu atenţie prospectul...adevărului. Nici nu a fost greu, iar net-ul abundă de informaţii demne de încredere. Mai întâi, vă invit să acordaţi câteva clipe unui text, pus la dispoziţie de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, anul trecut (2013 - n.a):

    Ghid privind suplimentele alimentare Institutul National de Sanatate Publica

        Conceptul de “supliment alimentar” este relativ nou, fiind introdus în vocabularul uzual din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei în ultimele două decenii ale secoului XX.
        Bazele legislative privind suplimentele alimentare au fost puse în SUA, după o lungă perioadă de dispute între Food and Drug Administration – FDA (Administraţia pentru Alimente şi Medicamente), pe deoparte şi producătorii respectiv consumatorii, pe de altă parte.
        În “Dietary Supplement Health and Education act of 1994” sunt cuprinse reglementările privind suplimentele alimentare. Legea prevede explicit faptul că suplimentele alimentare sunt alimente şi nu medicamente. 


       Cu alte cuvinte,  aceste pilule, siropuri, prafuri etc, parafate (ăsta-i un alt clinci, dar...) ca apartenente categoriei de "supliment alimentar" au făcut primele victime printre naivii de peste Ocean, numai că, tot acolo, în ograda Unchiului Sam, şi-au dat seama că sănătatea contribuabilului nu poate fi lăsată la cheremul unor interese pur financiare, ce gravitau în jurul unor sume fabuloase, de ordinul miliardelor de dolari.
       Să continuăm cu încă un extras din Ghid:

    SUPLIMENTE ALIMENTARE – DEFINIŢIE

    Conform Ordinului MSP 1069 / 2007 : “......suplimentele alimentare reprezintă produsele alimentare ale căror scop este să completeze dieta normală şi care sunt surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic, separat sau în combinaţie, comercializate sub formă de doză, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule şi alte formesimilare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurător şi alte forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului în cantităţi mici, măsurabile.”
    Nutrienţii sunt următoarele substanţe:
    (i) vitamine;
    (ii) minerale


       Haideţi să punem punctul pe "i" şi să o spunem pe faţă că povestea cu "suplimentele alimentare" este cusută cu aţă albă şi că targhetul producătorilor şi comercianţilor sunt, în principal, naivii. Aceste pastile nu au nimic în comun cu medicina şi cu vindecarea. Clar ca vaca, aceste produse nu pot fi asociate cu noţiunea de tratament. Nici măcar faptul că ar fi naturale, bio sau homeopate nu este sustenabil în totalitate. Priviţi cu mai multă atenţie şi numele producătorilor şi ţara de provenienţă! Parcă-i prea multă...China, nu credeţi? 
       Am aruncat un ochi şi asupra preţurilor cu care sunt comercializate aceste "suplimente alimentare". Parşive! Deşi par accesibile, în realitate sunt foarte scumpe şi, atenţie!, nu sunt compensate la nicio farmacie. Normal! Nefiind medicamente, nu sunt de competenţa Ministerului Sănătăţii, nu sunt pe lista C.N.A.S-ului şi cu asta basta. Da, numai că nu este tocmai "basta", pentru că, în mod ciudat, sunt medici care le trec pe reţete, fapt ce, fără echivoc, bagă în ceaţă maximă pe orice pacient, oricât de doxat ar fi el. Practic, o "recomandare" venită din partea unui medic nu face altceva decât să gireze veridicitatea unui "nimic"  cu care te tratezi de...ficat, cazul Guijiajiao (făcut din gelatină din carapace de broască ţestoasă), sau E Jiao, opţinut din pielea măgarilor, tot sub formă de gelatină.
       Potrivit BBC, "orientarea oamenilor spre suplimente alimentare vine mai ales din mediul publicitar care vorbeşte despre deficienţele noastre. Un al doilea motiv este dat de numeroasele produse consumate şi care oferă indicaţii pentru o sănătate sporită”. În prezent, toate „beneficiile suplimentelor alimentare sunt ambalate într-o formă comercială de producătorii de vitamine”, informează aceeaşi agenţie de ştiri. Se spune că pentru mâncare, alcool, tutun, benzină şi medicamente, omul va face oricând un sacrificiu financiar, deşi, din câte se poate vedea, viciul şi sănătatea nu ar trebui să se regăsească pe acelaşi palier. Cu toate astea, sunt cele mai rentabile afaceri la nivel planetar. Numai în România, suplimentele alimentare şi vitaminele reprezintă amăgirea de peste 250 de milioane de euro pe an, cu tendinţă evidentă de creştere.
       Mai presus de faptul că producătorii şi comercianţii acestor produse profită de naivitatea unora şi de disperarea altora, care, cu adevărat, îşi pun nădejdea în tratarea unor suferinţe, trebuie admis că toată această afacere se bazează pe efectul placebo (stimularea psihologică) a clienţilor, care, se subînţelege, nu sunt niciodată informaţi şi despre efectele secundare ce pot fi declanşate. Să fie foarte clar: suplimentele alimentare care promit marea cu sarea nu au nicio legătură cu produsele naturiste, bio sau homeopate.
       Am recunoscut de la bun început că nu sunt o somitate în materie de medicină sau farmaceutică, domenii în care cultura mea generală s-a blocat la...Aspirină. Cu toate astea, la final, vin cu un exemplu concret, dar nu întâmplător.: Urinal Akut.
       Din fericire, nu mie mi-a fost recomandat acest produs (deci, nu medicament, da?), însă, din nefericire, cineva din familie are ceva probleme renale. Dacă daţi clik pe poză (pentru a fi mărită), aveţi de citit şi de reţinut două aspecte:
    - are efect rapid
    - conţine echivalentul a 423.000 mg din fructe de merişor.
     Aşadar, aproape o jumătate de kilogram din fructele de merişor ar fi echivalentul unei capsule. Infecţiile urinare sunt extrem de frecvente la femei, iar odată ce apar au tendinţa să fie recurente. Se pare că merişorul este unul dintre fructele de pădure care ajută în prevenirea şi tratarea infectiilor tractului urinar şi există şi dovezi ştiintifice în acest sens. (SfatulMedicului.ro) Despre efectele benefice ale produselor naturale, ştiute din moşi-strămoşi, jos cu pălăria, nimic de comentat! Ce zice prospectul din cutie? Păi, cam tot asta, dar după un lung balet pe sârmă:
    Urinal Akut® conține componenta activă CystiCran®, o formă concentrată de extract din merișor (Vaccinium macrocarpon). Fructele de merișor sunt o sursă bogată de bioflavonoide, compuși fenolici și alte substanțe naturale. Merișorul conține și antioxidanți naturali care ajută la protecția celulelor și țesuturilor de radicali liberi.
    Cantitatea de extract aferentă unei singure tablete corespunde unei cantități minime de 423 000 mg de fructe de merișor. Doza zilnică de Urinal Akut® oferă un aport garantat de proantocianidoli. Tehnologia unică de procesare a merişorului sub forma extractului CystiCran® asigură conţinutul şi calitatea substanţei active.
    Urinal Akut® ajută organismul din prima zi de administrare.
    Urinal Akut® nu este un înlocuitor al tratamentului cu antibiotice. În situaţia infecţiilor acute, tratate cu antibiotice, Urinal Akut® poate fi folosit în paralel cu acestea.
    (Luat cu Copy/Paste, să nu avem discuţii)

       Practic, ce a făcut? NIMIC! Cât a costat? 37 de lei. Cât costă o cutie cu ceai de merişor? Ceva mai puţin de 5 lei. Rezultatul? Furtun, frate, furtun!

    Niciun comentariu:

    Trimiteți un comentariu

    Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.